Ia aminte !

S-a tot filosofat despre ce este prezentul, momentul, ce inseamna sa traiesti cu adevarat. "Viata se masoara nu in numarul de guri de aer ci in numarul de momente care-ti taie respiratia", gen. Prezentul se confunda cu momentul, o masura la fel de ambigua. Ce inseamna un moment ? Momentul este conceptul creat de Om pentru a se sustrage timpului liniar, masurandu-se nu in secunde ci in intensitatea trairii. Deci care sunt acele momente care te lasa fara aer ? Nu sunt oare momentele care creeaza amintiri vii, ce pulseaza mereu in tine din clipa dobandirii lor ? Este adevarat ca in realitate nu uitam nimic, ca de fapt depozitam totul intr-un raft in subconstient ca o colectie de carti. Dar ceea ce ne defineste, ne face puternici sau ne bantuie si ne ruineaza incet incet sunt acele carti neprafuite ce le deschizi in fiecare zi. Tot ce esti Tu este amintire, si anume cele mai importante momente, care au ajuns sa te defineasca cu virtuti si slabiciuni. Amprenta acestor clipe terifiante sau sublime esti de fapt chiar Tu. Amintirile devin nu doar caramizile ci si infrastructura si finisajele unei personalitati. Ceea ce ne amintim este in fapt ceea ce vad ceilalti in noi. Din pacate nu toti avem puterea refularii constiente si voluntare, din pacate nu toti ne putem crea multiple personalitati, caci, este adevarat, momentele cu adevarat de rascruce ale dezvoltarii unui individ sunt cele ce l-au distrus. Daca se intreba Kant cum se ajunge cu adevarat la pacea eterna, raspunsul nu-l putem gasi in politica, ci in psihanaliza. Cum ar fi o societate in care toti oamenii ar avea doar amintiri placute, cele nefaste fiind atacate si infrante sau reprimate pana la dizolvare ? Desigur ar fi pace, dar o pace intre oameni slabi, unii neputinciosi, caci un caracter puternic se cladeste pe revenirea din traume. Hm, totusi intr-o pace eterna nu ar mai fi nevoie de tipologii Alpha, de dominatori, ci de un echilibru universal intre diferitele personalitati, o relatie de conlucrare si potentare reciproca intre indivizi. Ha, deci schimbare chiar incepe cu fiecare dintre noi, caci cine s-ar fi gandit ca interiorizarea si autoanaliza pot fi cheia universalizarii si unificarii rasei ?