sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Despre unii si altii !
Se spune ca unele lucruri se simt, nu se invata, unele doar le crezi fara a le analiza. Mie mi se pare ca tine de natura celui ce percepe experienta. O minte analitica se va intreba mereu : de ce asa? cum se ajunge aici? care-i este scopul? Pentru cei al caror aparat de priceput Universul este "inima", analiza obiectiva, autopsia unui sentiment reprezinta amputarea sau acoperirea totala cu putrefactie a acestui sentiment-reflex. Este ca in cazul unei mancaruri pe care o savurezi pana cand afli care-i sunt ingredientele. Defalcarea fenomenului de "iubire" poate schimba sentimentul pe care-l ai in legatura cu acesta? Te poate face mai precaut. Punerea lui Dumnezeu in scaunul intervievatului ii poate stirbi din influenta impusa? Tine de natura celui ce percepe experienta. Aspectul criptic al tuturor obiectelor l-a invatat pe om sa ia stiloul sau bisturiul in mana si sa testeze. La nivel planetar ne asteptam cu totii ca cineva sa inventeze un lucru care ne va face viata mai usoara. Drumul a fost greu de la un Pamant plat la Universul aflat intr-o accelerare continua propulsat de energia neagra, insa la fiecare intersectie s-a aflat un sceptic cu o intrebare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
RăspundețiȘtergereşi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte."
Daca tot ai pomenit de mancaruri, am gasit o fraza...greu de digerat : "Pentru cei al caror aparat de priceput Universul este "inima", analiza obiectiva, autopsia unui sentiment reprezinta amputarea sau acoperirea totala cu putrefactie a acestui snetiment-reflex."
RăspundețiȘtergereSunt confuz...
Eu consider ca reactia pe care majoritatea o are cand este confruntata cu un sentiment, sa zicem iubire, este un reflex, caci involuntar nu analizam acest sentiment ci il asimilam si-l percepem ca atare, cu "inima", nu la un nivel analitic ci unul senzorial.
RăspundețiȘtergereAtunci cand vom percepe "iubirea" la nivel analitic, cand o vom putea "diseca", cand ne vom putea impune pe cine, ce, cand si cat sa "iubim", ceea ce vom percepe (si nu simti) nu va mai fi Iubire. Iar noi...vom fi orice altceva, dar nu oameni.
RăspundețiȘtergereEu credeam ca ratiunea ne ofera o oarecare diferentiere fata de vecinii nostri,
RăspundețiȘtergereRatiunea si constiinta face diferenta intre om si animal, omul fiind un animal...mai evoluat. De acord!
RăspundețiȘtergereDar am spus ca vom fi animale, ci...altceva decat oameni. O specie mai inteligenta, mai..."analitica", mai pragmatica si lipsita de semnimente. O specie care va privi emotia ca pe un obstacol in calea dezvoltarii si evolutiei sale.
*Ratiunea si constiinta fac
RăspundețiȘtergereDaca tot am vb de Blaga, analiza unui sentiment , mister, nu are de ce sa-l striveasca, asta daca in esenta acel sentiment este la fel de interesant precum pare initial.
RăspundețiȘtergere