Think Pink !

Am tot auzit ca trebuie sa gandim pozitiv. Bun, atunci sunt "cel mai" din lume ! Aceasta afirmatie este considerata ca fiind vanitatea prin excelenta, dar cum altfel pot gandi pozitiv ? Pot avea o viziune doar pana intr-un anumit punct ? Cine impune acest prag superior care nu ma lasa sa fiu "prea pozitiv" ? Desigur tot noi, prin morala, taboo-uri si constrangerile societatii la momentul respectiv. Sa fie oare un mecanism instinctiv de aparare ? Ne protejam psihicul de o posibila dezamagire a unei intreprinderi urmate cu ganduri pozitive ? Posibil. Pana la urma gandirea pozitiva poate fi eliberatoare dar si fatala ca orice credinta. Gandirea pozitiva este de fapt transpunera, intr-un cadru controlabil de persoana, a sperantei. Cum speranta tine mereu de un factor exterior, asa gandirea pozitiva il pune in scaunul pilotului pe individ, care crede ca el ia toate deciziile. Intr-un sens mai restrans gandirea pozitiva, fara urma de speranta, este o indepartare de dumnezeu.