Un Prost !

Ma enerveaza pana la rupere
Imi vine sa vars cand vad atatia prosti
Doresc o singura super-putere:
Sa am forta de a-i ignora pe toti

Prostia se propaga ca porcina
Iar fiecare-si poarta singur vina
Mi-as dori sa cred ca sunt intangibil
Dar trebuie un antidot valabil

Nu-i cred pe cei ce nu vor sa gandeasca
Care se raporteaza doar la altu`
Care nu vor la razboi sa porneasca
Care cred ca gloata este un atu

Iar ala se compara doar cu tine
Iar unul cu altul credeti ca-i bine
Iar prost nu e ala ce nu gandeste
Prost e ala ce poate dar n-o face

Care nu aude nici o chemare
Care nu e in lume de capul lui
Linistea lui se cheama resemnare
Dar oare are vre-un impact daca-i spui ?

Caci nu se mai zbate nimeni sa citeasca la lumanare
Caci nu mai exista ganduri folosite cu exaltare
Caci am reusit sa punem ce e mult si prost pe-un piedestal
Caci am reusit sa refuzam sa invatam din ancestral

Caci reusesti sa dai o palma si asta te face mandru
Caci daca iti vei pune un prezervativ gata esti tandru
Caci tu pui cel mai mare pret pe ceva ce te lasa rece
Caci pe tine nu te preocupa daca durerea trece

Caci o stochezi si o ascunzi pana iar o sa se intample
Caci aproape am uitat cum este sa mai avem exemple
Caci ai uitat cum te face sa te simti cand zici : Eu pot, eu fac !
Caci in schimb ai invatat cum sa imi zici sa nu mai fac, sa tac

Si cand zic “prost” nu ma refer, sa stii, neaparat la tine
Un mic introvertit care tace, insa totul retine,
Care este terifiat sa analizeze un sine
Care se uita pe fereastra si isi zice : Poate vine.


Care pe care ai zice acum
Dar un singur gand mai am sa iti spun
Dar ma gandesc ca n-are nici un rost
Si nu-i pot gasi un singur folos

Poate tot o sa ma mint ca tine
Poate o sa traiesc tot pe vine
Sa am toata lumea langa mine
Sa putem face schimb de enzime

Dar cred ca e mai bine cand tine
Totul de mine si imi convine
Sa raspund exclusiv in fata mea
Nu un prost care face ca lumea