E greu ca doi oameni, fie ei si homosexuali, sa simta exact acelasi sentiment unul pentru celalalt, caci dragostea, ca si mama, e numai una. Aceasta sincronizare perfecta este un lux, un lucru elitist. Pentru ca doi oameni sa devina unul singur este necesar ca fiecare sa se defragmenteze, sa-si alieneze personalitatea, sa-si piarda simtul de conservare si sa lase garda jos iar mai apoi sa se recompuna intr-o singura entitate, un androgin cu caracteristicile fiecaruia. Cam complicat cu dragostea asta ...
Iar ceea ce multe fetite si multi baieti cred ca simt nu este dragoste, este dorinta, atasare, obisnuinta , rutina unui lucru placut, in unele cazuri teama. Teama ca nu exista cineva mai bun, teama unui nou inceput. "Ma inteleg bine, adevarat ca ne certam, dar ce cuplu nu se cearta ?" Exemplul cuplului care este de prea mult timp impreuna si au inceput sa confunde obisnuinta cu dragostea. Nu pot renunta la aceasta rutina dulce-amara deoarece ei cred ca este dragoste, dar iubirea dintre doua persoane nu trebuie sa fie consumatoare de energie si neuroni. Iar daca nu este absoluta , nu este nimic.
Dragostea este subevaluata, dar cum fiecare iubeste in felul lui, incep sa cred ca dragostea lui Romeo pentru Julieta nu poate fi gasita decat in fictiune si nu in aceasta societate infectata de adulter si porniri sexuale.
Nu pot acoperi intreaga istorie moderna a Iubirii asa ca discutia ramane deschisa...
Respect
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu